1. Prima Privire
2 participanți
Live Holly Star :: Seria Amurg :: Amurg :: Cartea
Pagina 1 din 1
1. Prima Privire
Scris de Akane Joi Sept 17, 2009 6:57 pm
Mama m-a dus cu masina la aeroport cu ferestrele coborate. Erau 24 de grade in Phoenix, iar cerul era de un albastru perfect. Eram imbracata cu bluza mea favorita- fara maneci, din dantela alba; o purtam ca un gest de ramas-bun. Dar luasem cu mine si un hanorac.
In Peninsula Olympic din partea de nord-vest a statului Washington, sub o patura aproape constanta de nori, exista un orasel numit Forks. In acest oras insignifiant ploua mai mult decat oricare alt loc din Statele Unite. Chiar de acest oras si de umbra lui omniprezenta a fugit mama mea, luandu-ma cu ea cand aveam doar cateva luni. Si tot in acest oras am fost obligata sa petrec cate o luna in fiecare vara pana am implinit 14 ani. Acela a fost anul in care am pus in sfarsit piciorul in prag: in ultimile trei veri, tatal meu, Charlie, a venit in concediu la mine in California, timp de doua saptamani.
Acum ma exilam, spre oroarea mea, de bunavoie in Forks. Detestam orasul Forks.
Iubeam orasul Phoenix. Iubeam soarele si caldura inabusitoare. Iubeam acel oras mare si plin de viata.
- Bella, imi spuse mama- pentru a mia oara- inainte sa ma urc in avion. Nutrebuie sa faci asta.
Mama arata exact ca mine, numai ca are parul scurt si cateva riduri de expresie in jurul gurii. Am simtit un fior de panica atunci cand m-am uitat in ochii ei mai si copilarosi. Cum puteam s-o las pe mama mea iubitoare, ametita si cam prostuta sa se descurce singura? Bineinteles ca il avea pe Phil acum, asa ca facturile vor fi probabil platite, va fi mancare in frigider, va avea benzina in rezervorul masinii si pe cine sa sune in caz ca se va rataci, dar...
- Vreau sa merg, am mintit eu.
Niciodata nu m-am priceput sa mint, dar spusesem acel neadevar atat de des in ultima vreme incat acum suna aproape cinvingator.
-Transmite-i salutari lui Charlie din partea mea.
-Sigur ca da.
-Ne vedem in curand, insista ea. Poti veni acasa oricand vrei tu. Ma intorc imediat ce ai nevoie de mine.
Dar puteam sa vad sacrificiul din spatele acestei promisiuni.
-Nu-ti face griji pentru mine, am rugat-o eu. Totul va fi bine. Te iubesc mama.
M-a imbratisat strans pentru un minut, apoi eu m-am urcat in avion, iar ea a plecat.
Calatoria mea consta intr-un zbor de patru ore Phoenix-Seattle, inca o ora intr-un mic avion pana in Port Angeles si apoi o ora cu masina pana in Forks. N-am nici o problema cu zborul cu avionul; dar eram putin ingrijorata de ora pe care urma s-o petrec cu Charlie in masina.
Charlie a fost destul de dragut cu privire la toata treaba asta. Parea sincer incantat ca vin sa locuiesc cu el, pentru prima data cu un oarecare grad de permanenta. Ma inscrisese deja la liceu si urma sa ma ajute sa imi fac rost de o masina.
Dar, cu siguranta, va fi ciudat cu Charlie. Nici unul dintre noi nu era vorbaret si, oricum, nu stiu ce-ar fi fost de spus. Stiu ca era mai mult decat uimit de hotararea mea, la fel ca mama, caci nu facusem un secret din faptul ca nu-mi placea Forks.
to be continued...
In Peninsula Olympic din partea de nord-vest a statului Washington, sub o patura aproape constanta de nori, exista un orasel numit Forks. In acest oras insignifiant ploua mai mult decat oricare alt loc din Statele Unite. Chiar de acest oras si de umbra lui omniprezenta a fugit mama mea, luandu-ma cu ea cand aveam doar cateva luni. Si tot in acest oras am fost obligata sa petrec cate o luna in fiecare vara pana am implinit 14 ani. Acela a fost anul in care am pus in sfarsit piciorul in prag: in ultimile trei veri, tatal meu, Charlie, a venit in concediu la mine in California, timp de doua saptamani.
Acum ma exilam, spre oroarea mea, de bunavoie in Forks. Detestam orasul Forks.
Iubeam orasul Phoenix. Iubeam soarele si caldura inabusitoare. Iubeam acel oras mare si plin de viata.
- Bella, imi spuse mama- pentru a mia oara- inainte sa ma urc in avion. Nutrebuie sa faci asta.
Mama arata exact ca mine, numai ca are parul scurt si cateva riduri de expresie in jurul gurii. Am simtit un fior de panica atunci cand m-am uitat in ochii ei mai si copilarosi. Cum puteam s-o las pe mama mea iubitoare, ametita si cam prostuta sa se descurce singura? Bineinteles ca il avea pe Phil acum, asa ca facturile vor fi probabil platite, va fi mancare in frigider, va avea benzina in rezervorul masinii si pe cine sa sune in caz ca se va rataci, dar...
- Vreau sa merg, am mintit eu.
Niciodata nu m-am priceput sa mint, dar spusesem acel neadevar atat de des in ultima vreme incat acum suna aproape cinvingator.
-Transmite-i salutari lui Charlie din partea mea.
-Sigur ca da.
-Ne vedem in curand, insista ea. Poti veni acasa oricand vrei tu. Ma intorc imediat ce ai nevoie de mine.
Dar puteam sa vad sacrificiul din spatele acestei promisiuni.
-Nu-ti face griji pentru mine, am rugat-o eu. Totul va fi bine. Te iubesc mama.
M-a imbratisat strans pentru un minut, apoi eu m-am urcat in avion, iar ea a plecat.
Calatoria mea consta intr-un zbor de patru ore Phoenix-Seattle, inca o ora intr-un mic avion pana in Port Angeles si apoi o ora cu masina pana in Forks. N-am nici o problema cu zborul cu avionul; dar eram putin ingrijorata de ora pe care urma s-o petrec cu Charlie in masina.
Charlie a fost destul de dragut cu privire la toata treaba asta. Parea sincer incantat ca vin sa locuiesc cu el, pentru prima data cu un oarecare grad de permanenta. Ma inscrisese deja la liceu si urma sa ma ajute sa imi fac rost de o masina.
Dar, cu siguranta, va fi ciudat cu Charlie. Nici unul dintre noi nu era vorbaret si, oricum, nu stiu ce-ar fi fost de spus. Stiu ca era mai mult decat uimit de hotararea mea, la fel ca mama, caci nu facusem un secret din faptul ca nu-mi placea Forks.
to be continued...
Akane- Liceu
- Numarul mesajelor : 128
Data de inscriere : 06/08/2009
Varsta : 30
Localizare : piatra -
ade' sweety- Liceu
- Numarul mesajelor : 100
Data de inscriere : 02/09/2009
Re: 1. Prima Privire
Scris de Akane Vin Sept 18, 2009 2:01 am
) acuma scriu 
Cand am aterizat in Port Angeles, ploua. Nu mi s-a parut un semn rau, ci pur si simplu un lucru inevitabil. Imi luasem deja la revedere de la soare.
Charlie ma astepta cu masina lui de teren. Si la asta ma asteptam. Pentru locuitorii orasului Forks, Charlie era seful de politie Swan. Motivul principal pentru care voiam sa imi cumpar o masina, in ciuda lipsei de fonduri, era ca sa nu ma plimb prin oras intr-o masina cu girofar si cu lumini rosii si albastre pe capota. Nimic nu incetineste mai mult traficul decat un politist.
Charlie m-a imbratisat stangaci, cu un singur brat, dupa ce am coborat impiedicandu-ma din avion.
-Ma bucur sa te vad, Bells, a spus el, in timp ce m-a prins automat si m-a redresat. Nu te-ai schimbat foarte mult. Ce face Renee?
-Mama e bine. Si eu ma bucur sa te vad tata.
Nu mi se permitea sa ii spun Charlie in fata.
N-aveam decat cateva bagaje. Majoritatea hainelor mele de Arizona erau prea permeabile pentru Washington. Am strans bai impreuna cu mama pentru a-mi suplimenta garderoba de iarna, dar era inca limitata. Totul a incaput usor in portbagajul masinii.
mda...to be continued... nu prea am timp acuma sa scriu
Akane- Liceu
- Numarul mesajelor : 128
Data de inscriere : 06/08/2009
Varsta : 30
Localizare : piatra -
Live Holly Star :: Seria Amurg :: Amurg :: Cartea
Pagina 1 din 1
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum|
|
|